Papa și Occidentul rănit: „a avea grijă de cei săraci” nu este exclusivitate creștină… 

 

Cuvintele cheie sunt două: jubileu și milostivire. Dar întrebarea este una singură: există astăzi motive întemeiate pentru ca o minte rațională să-și însușească perspectiva de a trăi sub însemnul jubileului și al milostivirii? Spunând „astăzi” nu mă refer numai la atmosfera de frică în care suntem cufundați în fiecare zi tot mai mul; mă refer mai ales și la filosofia de viață care pătrunde mintea occidentală de câteva secole încoace făcând-o incapabilă să genereze pacea, din cauza faptului că înțelege existența ca fiind „un război al tuturor împotriva tuturor” (Hobbes), „o luptă pentru supraviețuire” (Darwin), „voință de putere” (Nietzsche). Astăzi, de cele mai multe ori, suntem convinși că faptul de a gândi în mod riguros ne conduce în mod necesar spre conflict, pentru că deja natura în esența ei intimă este considerată drept conflict, pe când orice perspectivă care invită la armonie este simțită ca evaziune și incapacitate de a surprinde realitatea. De la dreapta liberală până la stânga neodarwiniană gândirea occidentală se mișcă astăzi sub însemnul vorbei lui Heraclit: „conflictul este tatăl tuturor lucrurilor și regele lor” (fr. 14). Însă uităm ceea ce marele filosof adăuga, și anume că „din elementele care discordează se naște cea mai frumoasă armonie” (fr. 24) și faptul că „armonia invizibilă este mai bună decât cea vizibilă” (fr. 27).

Jubileul extraordinar al milostivirii fixat de Francisc este o celebrare a acelei armonii invizibile numite de Heraclit și la care pot participa toate ființele umane dacă își deschid inima și mintea. În bula de convocare Papa scrie că milostivirea „este legea fundamentală care locuiește în inima fiecărei persoane atunci când îl privește cu ochi sinceri pe fratele pe care îl întâlnește în drumul vieții” (Misericordiae vultus 2). Sunt cuvinte de intens optimism potrivit cărora fiecare ființă umană, dacă ia în serios lumina care pătrunde privirea celuilalt, se deschide față de dinamica relației interpersonale și poate depăși conflictul care locuiește la suprafața ființei.

Francisc își întemeiază apelul la milostivire din perspectivă creștină, spunând că „Isus Cristos este chipul milostivirii Tatălui”. Dar nu este vorba despre o exclusivitate. Biblia ebraică instituie jubileul în Levitic și celebrează milostivirea în Psalmi. Islamul deschide fiecare dintre cele 114 sure ale Coranului „în numele lui Dumnezeu cel milostiv și îndurător”. Budismul învață milostivirea prin doctrina celor patru locuințe divine: amabilitate binevoitoare față de toți, compasiune infinită față de cei suferinzi, bucurie împărtășită, bunătate. Toate religiile autentic interpretate au în centru idealul păcii și al milostivirii.

Este vorba despre o perspectivă la care poate ajunge și rațiunea singură. A-i privi pe ceilalți cu ochi sinceri înseamnă, de fapt, a practica imperativul kantian: „Acționează în așa fel încât să tratezi umanitatea, fie în persoana ta, fie în persoana celuilalt, întotdeauna și ca scop și niciodată numai ca mijloc” (Întemeierea metafizicii moravurilor, BA 67). Milostivirea solidară nu este o bunătate ambiguă, ci este aplicarea legii etice fundamentale a umanității. Care la rândul ei este reproducerea armoniei relaționale care informează energia primordială haotică, ducând-o la compunerea sistemelor tot mai complexe sub formă de atomi, molecule, celule, organe, aparate, organisme, până la splendoarea minții care gândește și a inimii care iubește.

Papa Francisc este o minte care gândește și o inimă care iubește, și de aceea cuvintele sale și gesturile sale ajung ca un balsam pe rănile minții occidentale descurajate. El ne invită să ne îngrijim de cei săraci: făcând astfel vom descoperi poate că adevărata sărăcie nu privește buzunarele, ci ochii și incapacitatea lor de a-i privi pe ceilalți în mod sincer.

Vito Mancuso, teolog, 02 decembrie 2015

Sursa: Vito Mancuso

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.