Ermes RonchiCâțiva farisei s-au apropiat de Isus ca să-l pună la încercare: „îi este permis unui bărbat să-și repudieze soția?”. E clar că da, e pacific, nu numai tradiția religioasă, ci însăși Cuvântul lui Dumnezeu legitima acest lucru. Isus, în schimb, se distanțează de legea biblică: „din cauza împietririi inimii voastre Moise v-a scris porunca aceasta”. Isus afirmă un lucru enorm: nu întreaga lege (primele cinci cărți ale bibliei), despre care spunem că este a lui Dumnezeu, are origine divină; uneori ea este reflexul unei inimi împietrite. Ceva valorează mai mult decât litera scrisă. Simone Weil spune acest lucru în mod luminos: „A pune legea înaintea persoanei este esența blasfemiei”. Și de aceea Isus, infidel față de literă pentru a fi fidel față de spirit, ne „învață să ne folosim libertatea pentru a păzi focul și nu pentru a adora cenușa!” (G. Mahler). Biblia nu este un fetiș, ci vrea inteligență și inimă.

Isus nu intenționează să redacteze alte reguli, să bată alți țăruși.  Nu vrea să reglementeze viața mai bine, ci să o inspire, să o aprindă, să o renoveze. Și atunci ne ia de mână și ne însoțește în interiorul visului lui Dumnezeu, un vis primăvăratic, originar, ca să privim viața nu din punctul de vedere al oamenilor, ci din cel al Dumnezeului creației. Dumnezeu nu legiferează, ci creează: „de la începutul creației «i-a făcut bărbat și femeie; de aceea omul își va părăsi tatăl și mama și se va uni cu soția lui și cei doi vor deveni o singură carne»”. Visul lui Dumnezeu este ca nimeni să nu fie singur, ca nimeni să nu fie fără siguranță, mai mult decât cea a tatălui, ca nimeni să nu fie fără tandrețe, mai mult decât cea a mamei. Isus ne conduce să respirăm aerul de la începuturi: omul să nu despartă ceea ce Dumnezeu a unit. Numele lui Dumnezeu este încă de la început „cel-care-unește”, lucrarea sa este să creeze comuniune.

Răspunsul lui Isus provoacă nu reacția fariseilor, ci a discipolilor, care găsesc de neînțeles acest limbaj și îl întreabă din nou cu privire la același argument.

„Cine își repudiază soția și se căsătorește cu alta, comite adulter față de ea”. Isus răspunde printr-o altă distanțare de legislația iudaică: „iar dacă ea, repudiindu-și soțul, se căsătorește cu un altul, comite adulter”. În lege nu exista egalitatea în drepturi; femeii, partea cea mai slabă, nu îi era recunoscută posibilitatea de a-și repudia soțul. Iar Isus, după cum îi era obiceiul, trece de partea celor mai slabi, și o înalță pe femeie la egală demnitate cu bărbatul, fără diferențe de gen.

Pentru că adulterul este în inimă, iar inima este la fel pentru toți. Păcatul adevărat, mai mult decât a încălca o regulă, constă în a încălca visul lui Dumnezeu. Dacă nu te angajezi în mod profund, dacă nu coși la loc relația și nu refaci legătura, dacă iubirea ta este dură și agresivă în loc să fie blândă și umilă, tu repudiezi visul lui Dumnezeu, comiți deja adulter în inima ta.

Pr. Ermes Ronchi, OSM

Duminica a 27-a de peste an – 7 octombrie 2018

P.S. Părintele Ermes Ronchi este frate din Ordinul „Slujitorii Mariei”. Locuiește în conventul „Santa Maria del Cengio” din Isola Vicentina. Este autor a numeroase texte și colaborează cu diferite reviste. A predicat la Exercițiile Spirituale ale papei Francisc și ale Curiei Romane în martie 2016.

Sursa: Pagina Facebook

Erme Ronchi si papa Francisc

Marcu 10, 2-16 (10, 2-12)

În acel timp s-au apropiat de Isus câțiva farisei și, ca să-l pună la încercare, îl întrebau dacă îi este permis unui bărbat să-și repudieze soția. Isus, răspunzând, le-a zis: «Ce v-a poruncit Moise?». I-au spus: Moise a permis să scrie un act de repudiere și s-o repudieze».

Isus le-a spus: «Din cauza împietririi inimii voastre v-a scris porunca aceasta. Însă la începutul creației [Dumnezeu] „i-a făcut bărbat și femeie; de aceea omul își va părăsi tatăl și mama și se va uni cu soția lui și cei doi vor deveni o singură carne”. Astfel nu mai sunt doi, ci o singură carne. Prin urmare, omul să nu despartă ceea ce Dumnezeu a unit!».

Acasă, discipolii l-au întrebat din nou cu privire la acest argument. El le-a spus: «Oricine își repudiază soția și se căsătorește cu alta, comite adulter față de ea. Iar dacă ea, repudiindu-și soțul, se căsătorește cu un altul, comite adulter».

ermes ronchi comentariu la evanghelie

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.