Betleemul. Acel loc între mit și istorie care a marcat Occidentul


E controversată nașterea lui Isus la Betleem, dar evangheliile lui Matei și Luca, fie chiar și în date diferite, atestă nașterea lui Isus la Betleem.

Aflându-mă la Betleem în noaptea de 25 decembrie cu 2018 ani în urmă și având la mine o telecameră, aș fi putut înregistra ceva? Mă întreb acest lucru pentru faptul că peculiaritatea pe care creștinismul și-o atribuie, în comparație cu celelalte religii, este istoricitatea. În timp ce Tora și Coranul existau înainte de istorie, iar în istorie doar se manifestă, sfintele scripturi creștine iau naștere ca înregistrări ale unui eveniment istoric, fără de care nu ar fi apărut. Pentru ebraism și islam mesajul (Tora și Coranul) este mai important decât mesagerul istoric (Moise și Mahomed); pentru creștinism, în schimb, mesagerul istoric (Isus) este mai important decât mesajul (Evanghelia). Ba chiar se poate spune că mesajul creștin constă în mesagerul însuși, în identitatea specifică a acestuia din urmă, o identitate – aici e chestia – care se constituie în istorie și ca istorie. Esența creștinismului constă în întâlnirea istorică dintre veșnicia lui Dumnezeu (Cuvântul, Logosul) și carnea omului, o întâlnire atât de concretă încât să genereze o persoană precisă (Isus) și să aibă loc într-un punct la fel de precis din timp (anul zero) și din spațiu (Betleem).

Acesta este motivul pentru care mă întreb ce aș fi putut înregistra cu o telecameră la Betleem în noaptea de 25 decembrie cu 2018 ani în urmă. In mod evident, unica posibilitate de a răspunde se află în analiza critică a izvoarelor, adică evangheliile lui Matei și Luca (cele vreo zece evanghelii apocrife ale copilăriei sunt mult mai puțin credibile). În ce privește ziua, niciun izvor biblic nu vorbește despre 25 decembrie, o dată asociată cu nașterea lui Isus începând abia din secolul IV. Din contra, în Luca 2,8 se citește că păstorii „înnoptau afară”, ceea ce ne face să ipotizăm mai degrabă primăvara sau vara ca anotimp al nașterii lui Isus și nu iarna. În ce privește anul, Matei spune că Isus s-a născut sub Irod cel Mare (adică înainte de anul 4 î.Cr, când Irod a murit), în timp ce Luca spune că s-a născut în timpul recensământului „făcut când guvernator al Siriei era Quirinius”, adică în anul 6 d.Cr. Ceea ce înseamnă că între Matei și Luca sunt mai mult de zece ani diferență în datarea nașterii lui Isus.

Consecința este faptul că eu cu telecamera mea nu știu în ce zi din care an să filmez. Rămâne locul: ce se întâmplă cu Betleemul? Isus s-a născut într-adevăr în Betleem? Matei și Luca atestă acest lucru în mod unanim, și de aceea Betleemul a fost recunoscut din totdeauna ca fiind orașul natal al lui Isus, cântat în cântări celebre precum „Adeste fideles”, și sediu al Bazilicii Nativității, în care se poate admira locul precis al nașterii lui Isus, marcat printr-o stea de argint cu inscripția: «Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus est». Dar datele evanghelice, în mod deosebit în evangheliile copilăriei, nu corespund în mod necesar unui adevăr istoric, cel puțin din cauza faptului că aceste date sunt diferite, nu sunt armonizabile între ele, iar Raymond E. Brown, cel mai stimat exeget catolic din domeniu, își încheie vasta lucrare despre evangheliile copilăriei spunând că «orice tentativă de armonizare a relatărilor până la a face din ele o istorie coerentă este destinată falimentului». (La nascita del Messia, Assisi 1981, p. 677). În afară de diferența deja remarcată cu privire la anul nașterii, Matei și Luca spun lucruri diferite în privința locului de reședință al lui Iosif și Maria: pentru Matei este vorba de Betleem (și, într-adevăr, în prima evanghelie Isus se naște în casa familiei sale), pentru Luca, în schimb, este vorba de Nazaret (și, într-adevăr, în cea de-a treia evanghelie Isus se naște în ieslea celebrată de presepii, alături de care tradiția apocrifă a așezat măgarul și boul). Din toate acestea reiese că pentru Matei familia lui Isus este iudaică și Isus se naște pe teritoriul său, iar pentru Luca este galileeană și Isus se naște în afara teritoriului său.

Aceste discrepanțe trebuie să ne conducă la exercitarea unei anumite precauții chiar și cu privire la faptul nașterii lui Isus la Betleem. Precauția se transformă într-o adevărată îndoială în lumina celorlalte două evanghelii canonice, Marcu și Ioan, care nu vorbesc despre nașterea lui Isus, dar tocmai de aceea oferă elemente foarte utile pentru a înțelege originea relatărilor din Matei și Luca. În timp ce Marcu 6,1 spune spune că „orașul natal” al lui Isus este Nazaret («grecescul „patrís” indică orașul natal», scrie Rudolf Pesch), într-un pasaj din Ioan se citește că unii locuitori din Ierusalim, auzindu-l predicând, au ajuns la concluzia că el era Cristosul. Însă iată că alții obiectează imediat: «Cristosul vine oare din Galiléea? Nu spune Scriptura: Din descendenţa lui Davíd şi din Betleem, cetatea lui Davíd, va veni Cristosul?» (Ioan 7,41-42).

După părerea mea, acest fragment arată cu suficientă claritate motivul care l-a condus pe Matei și Luca să situeze nașterea lui Isus la Betleem, cui prodest-ul care se află în spatele compoziției lor. Isus, fiind Mesia, „trebuia” să se nască la Betleem, pentru că Mesia era așteptat exact la Betleem, după cum rezultă și din Miheia 5,1 («Iar tu, Beteleeme, nu ești nicidecum ultima dintre cetățile lui Iuda: din tine va ieși, de fapt, un conducător care va fi păstorul poporului meu Israel»), text citat de Matei ca fiind împlinit în Isus.

Dacă la toate acestea adăugăm importanța titlului „fiul lui David” (în Matei revine de vreo zece ori, inclusiv incipit-ul din 1,1 și salutul mulțimii din Ierusalim adresat lui Isus în 21,9), apare cu o evidență și mai mare conveniența teologică de a-l lega de Betleem, orașul lui David, pe Isus din Nazaret. Procesul care a condus la privilegierea Betleemului față de Nazaret constă, deci, în acest triplu pasaj: 1) Isus este Mesia; 2) Mesia este fiul lui David; 3) Isus, Mesia, s-a născut la Betleem, orașul lui David. Unirea acestor trei elemente este la originea legendei Betleemului care a înlocuit datul istoric al Nazaretului. În realitate, «majoritatea specialiștilor se îndoiește de faptul că Isus s-ar fi născut la Betleem» (The Cambridge Companion to Jesus, pag. 22), iar Raymond E. Brown a scris despre «dovezi pozitive în favoarea Nazaretului și a Galileii ca oraș originar sau regiune natală a lui Isus» (La nascita del Messia, Assisi 1981, p. 700). Iar teologii de astăzi (inclusiv Joseph Ratzinger), atunci când își încep cărțile lor despre Isus pornind de la botezul în Iordan și nu de la nașterea la Betleem, după cum era tradiția și cum ar trebui să fie, demonstrează, cel puțin în mod indirect, că nu acordă credibilitate istorică evangheliilor copilăriei. Toate acestea ne conduc la concluzia că o telecameră nu ar fi avut, din păcate, nimic de filmat la Betleem cu 2018 ani în urmă.

Cercetarea istorică provoacă dificultăți, deloc puține, doctrinei și tradiției. De obicei teologia rezolvă această situație distingând între narațiuni cu finalitate istoriografică și narațiuni cu finalitate teologică, ca în cazul nașterii lui Isus, situată la Betleem pentru finalități teologice (kerygmatice), și nu la Nazaret, cum ar fi dorit un raport cu finalități istoriografice. Dar mă întreb, în acest punct, cum se poate concilia o asemenea distincție între kerygmă și istorie cu înrădăcinarea în istorie, pe care creștinismul și-o atribuie, și cu convingerea că tocmai istoricitatea este cea care face ca vestirea creștină să fie cu totul deferită față de celelalte religii. După părerea mea, atingem aici problema decisivă a gândirii creștine.

Vito Mancuso, teolog.

Sursa: Vito Mancuso

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.