Vor veni de la răsărit și de la apus și se vor așeza la masă în împărăția lui Dumnezeu

Duminica a 21-a de peste an – 25 august 2019

Vor veni de la răsărit și de la apus și se vor așeza la masă în împărăția lui Dumnezeu – Comentariu la Evanghelie de pr. Alberto Maggi, OSM

Pentru a înțelege pasajul evanghelistului Luca din capitolul 13, începând de la versetul 22, este necesar să știm că în timpul lui Isus poporul lui Israel credea că este singurul care se va mântui, nu și păgânii.

Să auzim ce ne scrie evanghelistul. „În timp ce era în drum spre Ierusalim, Isus trecea prin cetăți și sate învățând”. Așadar, Isus se îndreaptă spre destinația care va reprezenta etapa finală a acestei călătorii a sale, cetatea în care va întâlni moartea prin mâinile autorităților religioase.

„Cineva l-a întrebat: «Doamne, sunt puțini cei care se mântuiesc?»”. Adică vrea să știe câți sunt cei care se salvează. De ce acest lucru? Pentru că exista credința conform căreia mântuirea era un privilegiu rezervat poporului lui Israel. Individului care l-a întrebat câți sunt cei care se salvează, Isus îi răspunde cine sunt cei care se salvează.

„Le-a spus: «Sforțați-vă (literalmente: luptați) să intrați pe poarta cea strâmtă…»”. Prin aceasta Isus nu invită la cine știe ce eforturi ascetice, la cine știe ce dificultăți ar prezenta această poartă… Vom vedea că pe această poartă nu reușim să intrăm nu pentru că este dificil, ci – așa cum spune Isus – „pentru că mulți, eu vă spun, vor încerca să intre, dar nu vor reuși…”. Pentru că poarta va fi deja închisă.

Prin urmare, Isus nu invită la cine știe ce eforturi chinuitoare sau sacrificii pentru a intra pe această poartă, ci ne invită să deschidem ochii, pentru că există riscul ca după aceea această poartă să fie închisă. De ce? „Când stăpânul casei se va scula și va închide poarta, voi, rămânând afară…”. Deci nu este greu de intrat, ci va fi închisă.

„Veți începe să bateți la ușă spunând: «Doamne, deschide-ne!»”. Deci, evanghelistul prezintă aici persoane care au o comuniune cu Isus, îl numesc domn. „Dar el vă va răspunde: «Nu știu de unde sunteți», adică nu vă cunosc. De ce Isus nu-i cunoaște? Să auzim replica celor care au rămas afară. „Atunci veți începe să spuneți: «Am mâncat și am băut în prezența ta…»”. Este o aluzie la euharistie[1], deci au celebrat euharistia Domnului.

„Și tu ai învățat prin piețele noastre”. Deci s-au hrănit cu cuvântul său și totuși Isus le va spune: „Dar el vă va declara: Voi, nu știu de unde sunteți”. Isus repetă ceea ce a spus înainte. Și apoi le spune de-a dreptul – iar aici este un citat din Psalmul 6, versetul 8 –: „Îndepărtați-vă de mine, voi toți făcători de nedreptățiți!”. Psalmul spune: „voi toți cei care faceți răul”. De ce această duritate din partea lui Isus? Pentru că pe Isus nu-l interesează relația pe care discipolii o pot avea cu el sau cu Tatăl.

Pe Isus îl interesează rezultatul acestei relații cu el și cu Tatăl, care se vede în atitudinea noastră față de frați. Deci acțiuni de iubire, de milostivire, de compasiune, de iertare, de împărțire generoasă cu ceilalți. Aceasta este ceea ce permite comuniunea cu Dumnezeu. Dumnezeu nu ne va întreba dacă am crezut în el, ci dacă am iubit ca el. Iată, de aceea răspunsul foarte aspru al lui Isus: „Nu vă cunosc”. Nu contează ce relație au cu Dumnezeu, pe Isus îl interesează ce relație au cu ceilalți.

Aceștia au participat la euharistie, dar după aceea nu au fost capabili să devină pâine, să facă din viața lor pâine, aliment al vieții pentru ceilalți. Au ascultat învățătura lui, dar această învățătură nu le-a transformat existența. Iar cuvintele lui Isus sunt foarte severe: „Acolo va fi plânset și scrâșnirea dinților”. Este o imagine care indică falimentul propriei vieți. Noi, în limba italiană spunem: „a se lua cu mâinile de păr” [de necaz, de ciudă sau de deznădejde].

„Când îi veți vedea pe Abraham, pe Isaac și pe Iacob (marii patriarhi) și pe toți profeții (profeții sunt cei care au denunțat cultul față de Dumnezeu și dezinteresul față de cei săraci) în împărăția lui Dumnezeu, iar pe voi alungați afară”.

Poporul lui Israel, care credea că are dreptul să facă parte din împărăția lui Dumnezeu… În schimb, pentru Isus, dacă poporul lui Israel nu transformă această cunoaștere a lui Dumnezeu în iubire față de ceilalți, rămâne exclus din împărăție. Dar nu numai atât! Rămâne exclus și locul său îl iau exact acele popoare pe care Israelul le considera excluse, adică păgânii. Într-adevăr, încheie Isus: „Vor veni de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi (deci toate părțile lumii păgâne) și se vor așeza la masă în împărăția lui Dumnezeu”.

Isus, atunci când trebuie să prezinte împărăția lui Dumnezeu, nu o prezintă prin simboluri liturgice, religioase, ci întotdeauna conviviale, prin urmare, o masă. Ei bine, de la această masă, căreia poporul lui Israel credea că îi aparține de drept, va fi înlăturat, iar cei care se considerau în schimb excluși, vor participa. Și apoi iată concluzia lui Isus: „Și, iată, sunt dintre cei din urmă (adică cei pe care voi îi considerați excluși) care vor fi cei dintâi și dintre cei dintâi (cei care credeau că au dreptul) care vor fi cei din urmă!”.

Este un avertisment foarte sever și foarte actual cel pe care Isus ni-l dă. Poate exista prezumția pentru apartenența la o credință religioasă, pentru participarea la acte de cult, poate exista prezumția de a avea drepturi de la care unele persoane pot fi excluse pentru că nu aparțin culturii noastre, credinței noastre, etniei noastre, cred în alte zeități, se comportă în moduri diferite… Atunci Isus îi invită [pe cei care se considerau cei dintâi] să fie foarte atenți.

Atenție! Pentru că cei pe care voi îi considerați excluși, cei pe care voi îi respingeți, vă vor lua locul în împărăția cerului. Desigur, cei dintâi se vor răscula, iar imediat după aceea – nu există în acest pasaj al evangheliei – „s-au apropiat unii farisei” cu amenințări cu moartea.


[1] Aducere de mulțumire, liturghie


Pr. Alberto Maggi, biblist.

Traducere realizată după transcrierea (nerevizuită de autor) de pe înregistrarea video.

Sursa: Centrul de Studii biblice

Luca 13, 22-30

În acel timp, călătorind către Ierusalim, Isus trecea prin cetăți și sate învățând.

Dar cineva i-a spus: «Doamne, sunt putini cei mântuiți?». El le-a spus: «Străduiți-vă să intrați pe poarta cea strâmtă, căci vă spun, mulți vor căuta să intre și nu vor putea!

După ce stăpânul casei se va scula și va închide poarta, stând afară, veți începe să bateți la poartă, spunând: „Stăpâne, deschide-ne!”, dar el, răspunzând, vă va spune: „Nu știu de unde sunteți”. Atunci veți începe să spuneți: „Noi am mâncat și am băut împreună cu tine, iar tu ai învățat prin piețele noastre”. Însă el va spune: „Nu știu de unde sunteți; plecați de la mine voi toți care săvârșiți fărădelegea!”.

Acolo va fi plânset și scrâșnirea dinților când îi veți vedea pe Abraham, pe Isaac, pe Iacob și pe toți profeții în împărăția lui Dumnezeu; voi însă veți fi alungați afară.

Și vor veni de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi și vor fi așezați la masă în împărăția lui Dumnezeu. Și, iată, unii dintre cei din urmă vor fi primii, iar unii dintre primii vor fi ultimii!».

Un gând despre “Vor veni de la răsărit și de la apus și se vor așeza la masă în împărăția lui Dumnezeu

  1. Pingback: Vor veni de la răsărit și de la apus și se vor așeza la masă în împărăția lui Dumnezeu — Curajul credinței – BLOGUL UNEI BUNICI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.