Postul Mare nu este timpul mortificărilor, ci al vivificărilor

„Niciodată Isus în învățătura sa nu a invitat pe cineva să facă penitență, mortificări, cuvinte total absente în învățătura sa, și, cu atât mai puțin, să facă sacrificii…”. Pe ilLibraio.it intervenția fratelui Alberto Maggi, biblist, care vorbește despre semnificația Postului Mare Cu Miercurea Cenușii a început Postul Mare. Pentru a înțelege semnificația acestei perioade este …

Continuă să citești Postul Mare nu este timpul mortificărilor, ci al vivificărilor

Pesah-ul în Biblie și în Mișna

Evangheliștii fac într-adevăr salturi mortale, acrobații lingvistice, numai să nu scrie că în acel unic potir era vin, pentru că sunt foarte atenți să nu asimileze niciun element al Cinei Domnului, care e ceva complet nou, cu ritualul iudaic al Paștelui, care avea ca element susținător vinul. Noul Testament prezintă patru mărturii diferite despre Ultima Cină (Matei, Marcu, Luca, Paul). Diferențele relatărilor arată intenția de a transmite semnificația teologică a gesturilor lui Isus și nu cronica lor. Mai mult, evidențiază faptul că, încă de la început, existau modalități diferite de a celebra Euharistia, pentru că aceasta e corelată cu viața. Ioan nu reproduce instituirea Euharistiei, dar, prin episodul „spălării picioarelor”, prezintă semnificația profundă a Euharistiei. În capitolul 6 oferă o reflecție profundă asupra Cinei, în care poate este posibil să descoperim cuvintele de consacrare folosite în bisericile din Asia Minoră. (Cf. Alberto Maggi).

Vaisamar

Miel Francisco de Zurbarán, Agnus Dei, Museo del Prado. Sursă foto: Wikipedia.

Ieri a fost seara de Pesah (Paște) pentru evrei. Astăzi este Veghea Pascală pentru catolici și protestanți. Prilej pentru câteva detalii privitoare la Pesah-ul biblic.

De curând am recitit secțiunea din Mișna (colecție de ziceri și învățături rabinice, sistematizate pe la anul 200 d.Hr.) privitoare la sărbătoarea Paștelui ebraic.

Când citești Exodul 12 (textul care descrie primul paște serbat de evrei în Egipt) nu găsești unele elemente care apar în masa pascală serbată de Isus cu ucenicii. În textul biblic găsești doar „mațot” (azime) și „marorim” (ierburi amare) și, desigur, mielul/iedul (termenul ebraic acoperă semantic ambele animăluțe).

Cel mai remarcabil element pe care nu-l regăsim în „pesah-ul veterotestamentar este vinul. Nu știm cât de devreme a fost inserat acest element. Prima lui atestare este în Cartea Jubileelor (scriere necanonică, apărută în iudaismul intertestamentar).

În Mișna, vinul capătă un…

Vezi articolul original 352 de cuvinte mai mult